Des arbres atteints de jaunisse
Croisent notre chemin.
La maladie est une merveille parfois.
Pénétrés par l'esprit,
Les visages cireux s'allongent,
Mais nul ne cherche plus la guérison.
En automne on sourit de façon tolérante
Tout au long des sentiers.
En automne pour tous il y a place ensemble.
Nous qui étions jadis si méchants, aujourd'hui
Nous sommes bons comme si nous passions sans vie
À travers des aurores souterraines.
La terre vient d'ouvrir ses portes.
Donnez-vous la main pour la fin :
Des anges ont chanté toute la nuit,
Dans les forêts ils ont chanté toute la nuit
Que la bonté est mort.
Lucian Blaga
În marea trecere
Au fil du grand parcours
Traduit du roumain par Philippe Loubière
Editura paralela 45
♦
Bunătate toamna
Pomi suferind de gălbinare ne ies în drum.
O minune e câteodată boala.
Pătrunse de duh,
fețele-şi lungesc ceara,
dar nimeni nu mai caută vindecare.
Toamna surâzi îngăduitor pe toate cărările.
Toamna toți oamenii încap laolaltă.
Iar noi cei altădat-atât de răi
azi suntem buni, parcă am trece fără viață
prin aurore subpământeşti.
Porțile pământului s-au deschis.
Dați-vă mânile pentru sfârşit :
îngeri au cântat toată noaptea,
prin păduri au cântat toată noaptea
că bunătatea e moarte.